Confesiunea unui terorist în proces de educare

Pe De anaciocanelÎn Fără categorie, lifestyle2 comentarii

Pentru început:

NOPINIE= opinie valid exprimată și auzită sau reprodusă de persoanele din jur dar pe care ne permitem să o ignorăm pentru că fie conținutul său, contextul în care a fost exprimată sau persoana ce o emite nu merită luate în considerare pentru moment.

Unul dintre marile lipsuri ale facultăților din București este acela că nu te mai învață ce este prostia, deși unele instituții reușesc să o cultive în mod voit. Sau poate că nu. Sau poate că noi ne prefacem că nu o vedem (pentru că suntem ocupați). Sau poate voi va prefaceți că nu o vedeți. Oricum, nu în curtea noastră, în curtea altora. Citește în continuare „Confesiunea unui terorist în proces de educare” →

Îmi spăl singură buda

Pe De anaciocanelÎn Fără categorie, Live with meLasă un comentariu

Sau WC-ul pentru cei mai pretenţioşi.

Acum câteva zile am avut o discuţie interesantă cu unul dintre cei mai puţin fericiţi, mai săraci cu duhul, cu mintea, cu potenţa, cu sufletul, cu vorba, cu absolut orice. Citește în continuare „Îmi spăl singură buda” →

Bărbații și tocurile

Pe De anaciocanelÎn Fără categorieLasă un comentariu
  • Avertisment! acest articol conține referinte la Lord of the Rings.

El: Iubito, de ce mergi pe tocuri? De ce le porți, de ce le cumperi?

fd4afcaaca9fa4d7555fbfc0ab41487b.jpg

Ea: *Noi femeile mergem pe tocuri pentru că suntem niște maniace nebune, sadomasochiste autodistructive*. Purtăm tocuri pentru că voi, dragi bărbați, sunteți tare ipocriți de multe ori. Si acel „îmi place de tine naturală, fără machiaj, haine scumpe sau tocuri” este într-o contradicție enormă cu „bai dar ce craci avea aia, frate.. Nu se mai terminau…”  Citește în continuare „Bărbații și tocurile” →

M-au, te-au, ne-au, v-au înșelat…

Pe De anaciocanelÎn lifestyle8 comentarii

(de la categoriile descrise mai jos există și excepții)

Să începem cât se poate de abrupt, nu cred că are rost să mă prefac în momentul ăsta. Da, am fost înșelată, de multe ori, cu multe persoane, pe o lungă durată de timp, am ajuns să cred adevărul inexistent din spatele expresiei „înșelatul fizic nu e înșelat”, m-am simțit vinovată, am plâns, am tăcut, n-am dormit, am iertat, am iertat iar, apoi iar și iar și iar și… într-un final am plecat.

Citește în continuare „M-au, te-au, ne-au, v-au înșelat…” →